Tradiţii şi superstiţii de Bobotează

Boboteaza, denumirea populară a Botezului Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului, este o mare sărbătoare creștină, prăznuită pe 6 ianuarie de către toți creștinii ortodocși. Alături de ziua Sfântului Ioan Botezătorul, cel mai mare și mai important dintre sfinți, marchează sfârșitul Sărbătorilor de Iarnă. Este ziua în care românii ortodocşi merg la biserică pentru a primi Agheasma Mare şi ziua în care, în localităţile de la malul unor râuri, la malul Dunării sau pe ţărmul mării preotul aruncă o cruce după care flăcăii curajoşi înoată. Se spune că Agheasa Mare este o apă tămăduitoare şi nu este folosită decât în situaţii dificile de boli sau probleme grave. Preoţii merg în casele enoriaşilor cu busuiocul udat cu apă sfinţită, pentru a le da binecuvântarea. În Ajunul Bobotezei, zi în care se ţine post, apa este sfinţită la biserică, devenind Agheasma Mare. In ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de “burechiuşe” sau “urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac. Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul. Tradiția spune că e bine să aruncați boabe de porumb înaintea preotului când vine cu Iordanul, ca să vă ouă găinile, iar când pleacă să măturați după el ca să nu aveți purici peste vară! Tot imediat după ce pleacă preotul , pentru ca familia să aibă noroc tot anul și să fie ocrotită de necazuri, copiii trebuie să înconjoare gospodăria cu o lumânare aprinsă. Lumânarea trebuie apoi să fie ținută în casă, pentru a fi aprinsă în caz de pericol. In Maramureş pe parcursul curăţeniei generele, femeile întorc toate oalele din casă şi din curte cu gura în jos, pentru ca spiritele rele să nu se ascundă în ele, iar pentru a feri gospodăria de rele şi necazuri se aşază fire de busuioc la tocul uşii şi la ferestre. Totodată, femeile aşază câteva boabe de porumb sub cergă. Dacă preotul se va aşeza pe acestea înseamnă că fetele vor primi peţitori şi cloşca va face multe ouă. Se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile. La Bobotează nu se spală rufe şi nimeni nu trebuie să se spele pe cap deoarece se murdăreşte apa sfiinţită. In această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut. Și căutați un cal alb. Este de ajuns să-l vedeți ca să aveți noroc tot anul. Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Tradiția mai susține că dacă o fată nemăritată vede un cal alb în ziua de Bobotează, cu siguranță își va pune pirostriile în cursul anului. În plus pentru fetele nemăritate, există superstiţia că dacă se duc la un râu înainte de ivirea zorilor de Bobotează, intră în apa rece şi îți toarnă apă pe cap de 9 ori în timp ce descântă așa: „Apă curgătoare / Fă-mă iubitoare / Tinerii să mă iubească / Bătrânii să mă cinstească”, vor avea noroc de mulți și iubitori peţitori. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează au și ele parte de noroc: se vor mărita în cursul anului.

Featured Posts