Curajul de-a te privi

May 24, 2018

             

  Ai nevoie de curaj pentru a sta față în față cu tine și să-ți accepți toate nuanțele tale. Dar când reușești, îți cresc aripi.
 

  Eram într-o căsnicie de 15 ani. Aveam doi copii perfect sănătoși, iubitori, cuminți, prea cuminți. Lucram la un spital și îmi plăcea ceea ce făceam. Eram responsabila unei rețele cu șapte computere și toate programele erau instalate și supravegheate de mine. Îmi plăcea să învăț despre orice. Citeam literatură, mă îndrăgosteam de fiecare personaj din cărțile clasicilor și mă identificam cu fiecare eroină tristă și neîmplinită.
 

  Relația cu partenerul meu era rece și cu cât creștea nevoia mea de a ști cât mai mult despre viață, cu atât soțul meu devenea mai violent. Când am intrat la facultate, m-a așteptat acasă cu o țeavă cu care să mă lovească. Era contra studiului. Mă sufocam. Voiam mai mult. Știam că există ceva, o lumină, o altă paradigmă a vieții. Nu o vedeam, nu știam nimic concret, dar toată ființa mea tânjea după acel ceva frumos care ar fi umplut golul care se adâncea tot mai mult.
 

   Îmi doream să călătoresc, să duc copiii prin muzee, să învățăm împreună despre locurile frumoase în care am fi putut călători. Îmi doream să-i duc la teatru, la mare, la munte, la petreceri cu copii, în parcuri, să-și dezvolte autonomia. Toată ființa mea țipa după libertatea de a palpa pulsul lumii împreună cu cei doi pui de om care nu ieșeau decât la școală. Singură nu puteam, nu-mi permiteam să îi duc peste tot pe unde ar fi explorat lumea. Soțul meu era plecat, iar când venea la câteva săptămâni era prea comod ca să meargă cu noi în călătorii.
 

   Tristețea și monotonia s-au instalat încet încet ca o toamnă grea, geroasă. Până în ziua în care am îndrăznit să privesc mai atentă nu înspre lipsuri și suferințe, ci înspre mine. Am privit cu putere și curaj. Și am pornit la drum. Am luat de mânuțe cei doi copii și am plecat să trăim singuri.
 

   Nu aveam cine știe ce cu noi, dar ne erau de ajuns iubirea și dragul de viață. Râdeam cu toții. Puteam merge unde voiam fără să ne fie interzis ceva. Puteam crește mari împreună. Și am crescut. Acum sunt mari, au copiii lor și sunt fericiți.
 

   Să ai curajul să privești spre tine atunci când simți că ceva nu merge în viața ta, că ceva te sufocă sau că un gol se adâncește și e nevoie să fie umplut cu iubire. Caută-te pe tine. Îți vor crește niște aripi  de neimaginat. Curaj, îndrăznește să descoperi forța ta vitală, forța ta interioară. Ai să reușești.

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Follow Us
  • Facebook Basic Square
  • Twitter Basic Square
  • Google+ Basic Square
Featured Posts

BREXIT: Procedura simplă pentru a obține settled sau pre-settled status

January 21, 2019

1/5
Please reload

Recent Posts

March 27, 2020

Please reload

Archive
Please reload

Londra

Marea Britanie

info@romaniimpreuna.co.uk
(+44) 770 7851159

© 2016 by Români Împreună