Legende:Noaptea Sfantului Andrei

November 29, 2017

Legendă și superstiții, obiceiuri și taine în noaptea de Moș Andrei, din Avrigul de altă dată.
Obiceiuri si datini stravechi din Avrig, jud Sibiu.
Noaptea Mosneagului (din anotimpul lupilor, text prescurtat)

Noaptea Sfantului Andrei este una din „noptile mari” penultima noapte din an in care se pot deschide „portile” ( o veche credinta spune ca portile dintre taramuri sunt desferecate in „noptile mari” si se poate trece dintr-un taram in altul... dar asta este o alta poveste).
Noaptea aceasta plina de taine este si noaptea in care coboara lupii pana spre sat, haitele marcandu-si teritoriul, este noaptea in care se „nasc” pricolicii, dar si noaptea in care fetele isi citesc in apa si boabe ursita.
De mult, in vremea tineretii strabunicii mele, se practica la Avrig un stravechi ritual in seara lui Mos Andrei. Fetele se duceau intr-un fel de sezatoare de taina, casa in care se strangeau nu trebuia sa fie la o rascruce ci pe o .... linie dreapta. Odata cu lasatul serii fetele se strecurau, una cate una, catre gazda cu care stabilisera sezatoarea. Este o seara in care nu se lucreaza, in care ulitele sunt pustii iar casele tacute. Seara se lasa devreme si oamenii raman acasa, lupii sunt aproape de sat si uneori se aud urletele. Se spune ca este singura noapte cand lupii sunt buni (sau albi, in unele variante) pentru ca Mosneagul e pe-aproape.
In casa sezatorii gazdoaia se grabeste sa aseze lucrurile necesare pe masa asternuta cu o fata de masa noua : o mamaliga aburinda de mei, un blid cu boabe de secara, un ulcior cu apa adusa taman de la izvorul din Obreje, un blid cu poame uscate in cuptor, un fagure de miere si un stergar nou de canepa, fara dungi. Apoi se aseaza pe talpa cu mainile impreunate cuminti in poala, asteptand.

Tresare la scartaitul portitei : o fata apare in usa:
„-Buna sara, muma, gatita-i casa?
- Buna sara , gatita-i casa, gatita-i masa, pazita-i poarta.”
Fata se intoarce spre curte si striga:
„- Intrati suratelor, casa-i gatita, masa asteapta si-i poarta pazita!”
Una cate una fetele intra in casa dand buna-sara si se aseaza pe talpi, in jurul mesei.
Apoi gazda se ridica si descanta apa si boabele, fetele ciulesc urechile sa „fure” cuvintele descantului care se repeta de 7 ori. Stiau ca descantul nu se poate invata decat „furat” si mai stiau ca poate la anul, vor fi neveste si nu mai pot participa, caci la sezatoarea asta participau doar fetele, singura nevasta fiind gazdoaia. Nu puteai fi gazdoaie daca nu stiai intregul ritual.
Odata descantul incheiat fetele iau rand pe rand boabe de secara din blid, atat cat pot prinde cu trei degete si le pun pe stergarul de canepa sa le numere : cele care au un numar cu sot se vor casatori inainte de urmatoarea noapte de Sant’Andrei, celelalte mai au de asteptat.
Fetele care urmau, conform numarului iesit, sa se casatoreasca turnau apa din ulciorul de pe masa intr-un blid adanc si incercau sa zareasca, in luciul apei, chipul sau macar o caracteristica a viitorului sot: pentru asta, pe rand, fiecare fata isi acopera capul cu stergarul de canepa deasupra blidului cu apa si incearca, in umbrele si lucirile apei sa distinga un semn, un chip, ceva.
In acest timp, fetele care „trasesera” numere fara sot se retrageau in celar unde erau servite de gazda cu bucati de mamaliga de mei, fagure si poame.
Boabele de secara prinse intre degete erau luate apoi acasa de fiecare fata si plantate intr-un vas nou in ziua urmatoare (ziua Mosneagului, acum Andrei). La schimbarea ceriului (noaptea de solstitiu) plantele rasarite le aratau cat de bun sau rau va fi anul urmator pentru fiecare.
La aceasta sezatoare nu sunt admisi barbatii, nu se povestea nimic despre ceea ce se intampla acolo, se spune ca fetele/femeile care incalcau taina urmau sa aiba copii cu bot de lup iar feciorii/barbatii care incercau sa iscodeasca in jurul casei in timp ce se desfasura aceasta sezatoare erau blestemati de paznicul portii sau de Mosneag si deveneau, pe loc, pricolici.

Sfantul Andrei ii ajuta pe sateni sa le gaseasca urma acestor pricolici: daca in noaptea aceea pamantul era inghetat il dezgheta, si astfel urmele de copita deveneau vizibile, daca pamantul era dezghetat, dupa fuga pricoliciului, il ingheta si astfel se conservau urmele.
Stapanul portii (sotul gazdei) pleca la rasaritul soarelui pe urmele lasate de pricolici si insemna poarta la care se oprisera acestea. Astfel oamenii stiau ca acolo traieste un om care, in noptile mari, se transforma in jumatate-om / jumatate tap.

De atunci, din vremurile acelea a mai ramas obiceiul plantarii boabelor (acum graul), teama de pricolici si vorba ca Sfantul Andrei dezgheata pamantul daca il gaseste inghetat sau il ingheata daca il gaseste reavan, putini mai stiu de ce anume facea acest lucru.

Se mai spune ca, intr-o noapte de Mos Andrei trei feciori s-au deghizat in fete si au intrat in sezatoarea de taina crezand ca pot face haz de deea ce se intampla acolo insa in momentul in care a inceput descantecul babei gadoaie toti trei s-au transformat in lupi si au fost alungati de fete. De atunci lupii dau tarcoale satului in acea noapte cautand sa-si recapete ceea ce au pierdut. Si se mai spune ca, oricat de fiorosi ar fi lupii nu se apropie niciodata de o fata care a „furat” descantecele din noaptea lui Mos Andrei. Si cate alte nu se mai spun caci Noptile Mari sunt noptile tainelor.
Despre sortitul in boabe de secara si in luciul de apa au ramas doar povestile, eu stiu povestea de la strabunica mea Ioana Sadean.


 

 

 

 

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

Follow Us
  • Facebook Basic Square
  • Twitter Basic Square
  • Google+ Basic Square
Featured Posts

BREXIT: Procedura simplă pentru a obține settled sau pre-settled status

January 21, 2019

1/5
Please reload

Recent Posts

March 27, 2020

Please reload

Archive
Please reload

Londra

Marea Britanie

info@romaniimpreuna.co.uk
(+44) 770 7851159

© 2016 by Români Împreună