"Bună ziua" e un dar


„Badea Iosâv stătea rezemat de poartă cu ziarul în mână. Bastonul și-l rezemase de șold. Deodată doi copii își trântesc bicicletele în fața casei și dau năvală în curtea moșului, mai-mai să-l răstoarne. În curte încep să strige la nepotul moșului. După scurt timp ies la fel de năvalnic, își iau bicicletele și dispar. Bastonul lui Bade Iosâv cade în șanț. - Bă! Da' bună-zâua nu dați? - Nu dau că n-au, Bunicule, de unde să dea? zice Iulian, nepotul, ieșind din curte și ridicând bastonul. - Da' ce-or vrut cu tine? - Să mă duc la prostelile lor. - Și? - Auzi aici, Bunicule, eu bună-zâua dau, că am de unde, da' cu prostia nu dau că nu mai am demult. Să dea ei că-s plini. Moșul a zâmbit sub musteți și a despăturit ziarul. "Lucrase" bine.

*Bătrânii spun că "bună ziua" e un dar, e al celui care îl dă nu al celui care îl primește, de aceea unii răspund la salut cu "mulțumesc dumitale". Tot bătrânii spun că zâmbetul e un crâmpei de lumină, e duios, cald, poznaș sau vesel, dar luminează și înlăuntrul omului și în afara sa”.

Crâmpei de lumină în suflet, la fiecare, pe la gândul cui ne are!

Follow Us
  • Facebook Basic Square
  • Twitter Basic Square
  • Google+ Basic Square
Featured Posts
Recent Posts
Archive

Londra

Marea Britanie

info@romaniimpreuna.co.uk
(+44) 770 7851159

© 2016 by Români Împreună