Când am văzut că Mama a început să frământe, m-am bucurat nu numai pentru gogoși ci mai ales pentru că urma să mă trimită la Mume

Bătrânii pe lângă care am crescut eu aveau în suflet un munte de durere, dar și unul de bucurie, durere pentru toate greutățile care le-au umbrit viața și pentru cei dragi pierduți în timp, bucurie pentru reușita de a depăși zilele grele cât și pentru cei dragi care au răzbit și ei și au trăit. Aveau în suflet, bătrânii mei, un soi de liniștire care-i făcea să fie asemeni munților la poalele cărora își duceau viața, asemeni cerului adânc și frumos în zile de vară, asemeni o